Verificarea dezechilibrului rezidual

De indata ce rotorul a indeplinit specificatiile de echilibrare, este de dorit sa efectuam o verificare a dezechilibru rezidual pentru a fi convinsi ca rotorul este echilibrat corect in fiecare plan de corectie. Acest lucru nu numai dovedeste ca rotorul este echilibrat, dar se verifica daca masina de echilibrare functioneaza corect. O verificare a dezechilibrului rezidual este realizata prin atasarea unei greutati cunoscute la o raza cunoscuta, si un unghi cunoscut, observand ca indicatiile masinii de echilibrat sa urmareasca corect greutatea.

De exemplu, un rotor (cu urmatoarele caracteristici: m = 150 kg, n = 3000 rpm, grad de calitate echilibrare G2.5 – ISO 1940-1) prezinta un dezechilibru rezidual admisibil de 1193 g x mm. Astfel, pentru o raza de corectie de 100 mm, dezechilibrul admisibil este de 5.9 grame / fiecare plan de corectie. Dupa ce componenta rotorica (sau rotor) a fost echilibrat, sa presupunem ca mașina de echilibrare afiseaza un dezechilibru de 4.7 grame la 90° si o raza de 100 mm. Acest dezechilibru rezidual poate fi verificat prin plasarea echidistanta a unei greutati de 10 grame in 12 de locatii (12 x 30°) la raza de 100 mm.

Indicatiile masinii de echilibrat (masa/grame si unghi/grade) sunt inregistrate la fiecare pozitie, iar cele douasprezece vectori masurati sunt reprezentati grafic intr-un format de coordonate polare.

Pentru a determina dezechilibrul rezidual, se ia cea mai mare indicatie din care se scade valoarea cea mai mica, si rezultatul se va imparti la doi ca in urmatoarea ecuatie:

Dezechilibrul rezidual = (Max – Min) / 2

Acest dezechilibru rezidual trebui sa fie egal cu indicatia finala a masinii de echilibrare. In cazul în care aceste valori sunt egale, masina de echilibrare functioneaza corect (este calibrata).